Foto şi video: Florian Cristache, Şef Departament Imagine
O delegatie a Partidului "Pentru Patrie" a pichetat Guvernul Romaniei, luni 7 martie a.c., protestind fata de incheierea noului acord cu Fondul Monetar International.
Nationalistii, purtind drapele tricolore, precum si drapele verzi cu sigla PPP, au afisat bannere cu mesaje de genul: "FMI = FOAME, MIZERIE, INSTABILITATE", "ROMANIA - SLUGA LA CAMATARII INTERNATIONALI FMI", "STRAINII AU AJUNS STAPANI LA NOI!", "MUNTII NOSTRI AUR POARTA, NOI CERSIM DIN POARTA-N POARTA!".
In timpul manifestarii au vorbit d-nii Florin Gheorghe, din partea organizatiei Bucuresti, si Florin Dobrescu, secretarul general al PPP, care au denuntat, de pe pozitii nationaliste, luarea de catre guvernanti a unor decizii suportate dramatic de largi categorii sociale, fara o consultare reala a populatiei, imixtiunile inadmisibile ale bancherilor FMI in treburile interne ale Romaniei, prin masuri de privatizare a unor sectoare economice ori prin cresterea fiscalitatii, cu consecinte de necontrolat in planul inflatiei si al deteriorarii nivelului de viata al cetatenilor.
S-a dat citire unui memoriu, care ulterior a fost depus la registratura Guvernului, continind pozitia nationalistilor romani cu privire la noul acord cu FMI.
Participantii au scandat: "DEMNITATE NATIONALA", "NU VREM SA FIM O NATIE DE SCLAVI", "ACORDUL FMI / NE VA INROBI".
___________________________________________
Textul memoriului adresat Guvernului României
Domnule Prim Ministru,
În numele Partidului „Pentru Patrie”, înfiinţat de foşti luptători în rezistenţa anticomunistă, victime ale represiunii în timpul totalitarismului comunist care au suferit ani grei de detenţie politică, dorim să vă facem cunoscută profunda noastră îngrijorare şi nemulţumirea cu privire la semnarea unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).
Ca naţionalişti, nu putem fi de acord cu amanetarea viitorului câtorva generaţii de români în beneficiul si sub controlul unor structuri bancare internaţionale şi nici cu limitarea suveranităţii şi independenţei patriei noastre.
Considerăm că Fondul Monetar Internaţional este o megastructură bancară care, în majoritatea ţărilor cu care a încheiat acorduri de împrumut, prin impunerea politicilor sale, nu a reuşit remedierea problemelor existente, adâncind instabilitatea economică şi amplificînd sărăcia şi problemele sociale.
Dar să privim cum arată faţa României după 2 ani de acord cu FMI, timp în care ţara noastră a fost obligată să pună în practică directivele FMI.
Dincolo de satisfacţia conducerii FMI, care consideră că a pus ordine în finanţele statului român, dincolo de evaluările entuziaste ale Guvernului României, care şi el anunţă performanţa unei oarecare creşteri economice, situaţia reală a vieţii românilor – de la angajaţi şi până la antreprenori, de la populaţia activă şi până la pensionari şi bolnavi – arată cu totul altfel.
Aproape 500.000 de întreprinderi şi-au sistat activitatea ori au dispărut, în ultimii doi ani, ca urmare a aplicării unei fiscalităţi excesive si inadecvate precum şi a unei majorări aberante a TVA-ului, multiplicînd exponenţial problemele sociale, descurajînd mediul de afaceri şi investiţiile, dînd o ultimă lovitură mortală clasei mijlocii autohtone, şi aşa prea puţin consolidate. Împrumutul extern pe care va trebui să-l returnăm începînd cu anul viitor, a dublat practic datoria externă a României.
În acest răstimp, peste jumătate de milion de oameni şi-au pierdut locul de muncă, conform Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în timp ce măsuri de austeritate fără precedent în ultima jumătate de secol au fost aplicate aceloraşi categorii sociale defavorizate, în special bugetari, pensionari şi bolnavi cronici, oameni afectaţi de handicapuri majore. Aceste măsuri economice draconice, în lipsa oferirii unor soluţii viabile de suport social, au aruncat o mare parte a acestor oameni dincolo de limitele sărăciei, supunînd largi categorii de cetăţeni unor situaţii de risc major, pe care unele voci nu s-au sfiit să le compare cu proporţiile unui genocid. Inflaţia a explodat, la rândul ei, depăşind nivelul de 7%, în condiţiile în care BNR propusese o ţintă de 3,5-4,5%.
Chiar această scăpare de sub control a indicelui de inflaţie este o dovadă a consecinţelor de necontrolat ale îndatorării peste limite a statului către bancherii mondiali, în condiţiile în care impozitarea excesivă, majorarea unor accize şi ridicarea TVA-ului de la 19% la 24%, au reprezentat tributul plătit de economia românească creditorilor străini. Un efect de bumerang care, iată, se întoarce împotriva statului care a contractat împrumutul.
Aceasta este realitatea concretă a vieţii pe care o duc românii astăzi, după mai bine de doi ani de la încheierea acordului cu FMI. Aceasta este faţa adevărată a ţării, şi nu aceea prezentată oficial în manieră triumfalistă, desprinsă din paginile seci ale situaţiilor statistice.
După doi ani de acord cu FMI, românii sunt mai săraci, mai bonavi, mai descurajaţi şi lipsiţi de orice perspectivă.
Domnule Prim-ministru,
Ca naţionalişti, nu putem fi de acord cu îndatorarea peste măsură a ţării noastre şi aşa sărăcite şi destabilizate de modul corupt şi incompetent în care o clasă politică iresponsabilă a înţeles să îi conducă destinele în ultimii 21 de ani. Această îndatorare fără precedent presupune afectarea stadardului de viaţă al românilor pentru decenii de-aici înainte. Generaţii la rând vor plăti scump creditele făcute de actuala clasă politică. Consecinţele unor astfel de acorduri sunt resimţite în mod dramatic de milioane de oameni şi, repetăm, ele nu se opresc la o singură generaţie.
Noi suntem adepţii primatului moralei în viaţa publică şi în modul de conducere a unei ţări. Din această perspectivă, considerăm că nu este moral ca Guvernul unei ţări, indiferent câte procente electorale ar fi întrunit acesta la ultimul scrutin, să angajeze astfel de decizii, ale căror costuri urmează să fie dramatic suportate, nu de către clientela guvernării respective, ci de largi categorii sociale care nu au fost consultate. Cu atât mai mult, în cazul de faţă, când actualul guvern reprezintă expresia unui scrutin la care a participat un sfert din populaţia ţării, în ce măsură este acesta îndreptăţit moral să ia decizii ce presupun costuri atât de mari la nivelul tuturor categoriilor sociale?
Considerăm, de asemenea, că nu este moral ca o generaţie să angajeze împrumuturi astronomice, sacrificînd astfel viitorul generaţiilor următoare pentru întreţinerea risipei şi luxului clasei politice prezente. Acest gen de decizii ar trebui să fie supuse anterior unor îndelungi dezbateri publice, prin care toate segmentele societăţii să poată fi consultate în mod corespunzător, şi numai după aceea să se treacă la punerea lor în practică. Ţinînd cont de gravitatea consecinţelor acestor înmprumuturi pentru nivelul de trai al populaţiei, fapt ce poate aduce atingere, în anumite situaţii, inclusiv Siguranţei Naţionale, mergem până la a propune consultarea populaţiei, prin referendum naţional.
Am fost şi suntem adepţii Statului de Drept, şi considerăm că democraţia trebuie să fie una participativă, antrenînd şi responsabilizînd, în deciziile luate, toate sectoarele societăţii, aceasta fiind garanţia unui suport naţional real pe perioada punerii în practică a unor astfel de angajamente.
Ca naţionalişti, nu putem fi de acord nici cu imixtiunile pe care reprezentanţii FMI înţeleg să le exercite la nivelul politicilor economice şi sociale ale statului român, ca urmare a clauzelor acordurilor încheiate. Acest gen de intervenţii nu răspund, cel mai adesea, necesităţilor şi durerilor poporului român, ci sunt expresia intereselor economice ale acestor coloşi financiari. Ele pot fi considerate ca serioase amestecuri în treburile interne ale unui stat, căruia i se limitează astfel gradul de independenţă şi suveranitate. Cum altfel poate fi caracterizată situaţa prin care reprezentanţii FMI dictează pur şi simplu privatizarea unor sectoare economice din ramurile transporturilor şi energiei, ori ridicarea preţului la gaze naturale, măsură ce va genera, inevitabil, un lanţ de explozii ale preţurilor la toate categoriile de produse. Aceasta ar echivala cu o ultimă lovitură dată unei populaţii şi aşa istovite de repetate măsuri restrictive, de lipsuri şi privaţiuni.
Partidul „Pentru Patrie” s-a manifestat întotdeauna ca un factor de stabilitate în societatea românească, militînd pentru echilibru şi consolidarea Statului de Drept, ca premise indispensabile propăşirii economice şi spirituale a ţării noastre. Tocmai de pe această poziţie dorim să ne exprimăm îngrijorarea cu privire la sărăcia şi umilinţa în care tot mai mulţi români sunt aruncaţi prin măsurile dictate de bancherii FMI. Istoria ne-a învăţat că sărăcia şi umilinţa sunt cei mai mari duşmani ai stabilităţii şi concordiei sociale. Nimeni şi nimic nu trebuie să primejduiască echilibrul interior al ţării.
Domnule Prim ministru,
Luînd în consideraţie cele de mai sus, vă solicităm cu fermitate să puneţi capăt acordurilor cu Fondul Monetar Internaţional.
România va ieşi din criză prin muncă, printr-o gestionare competentă, cinstită şi echitabilă a resurselor economice, prin descătuşarea funcţiilor statului din blocajul birocraţiei devoratoare de bani şi energii. Nu prin interminabile împrumuturi la instituţii bancare internaţionale.
De asemenea, vrem să reamintim că ieşirea din criza economică şi socială nu se va putea face decât printr-o rezolvare la scară naţională a acutei crize morale ce sufocă de zeci de ani societatea românească. Criza morală este cauza principală a crizei de la celelalte nivele ale societăţii noastre. Iar viaţa politică românească este tabloul cel mai trist şi mai elocvent al acestei crize morale generalizate.
Cu acest prilej, vă cerem încă o dată, să vă îndreptaţi gândurile la acei, mulţi, care suferă, şi cărora toate aceste acorduri nu le-au adus nici cea mai mică alinare. Gândiţi-vă şi la acei de mâine, care vor suporta privaţiuni şi greutăţi ca urmare a acestui acord, şi care vor condamna pe cei care, înaintea lor, şi fără să-i întrebe, le-au pecetluit soarta, transformîndu-i într-o altă generaţie de sacrificiu.
PARTIDUL „PENTRU PATRIE”
Secretar general
Florin Dobrescu
Bucureşti, 7 martie 2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu